Dicționar fiscal 2026: termeni explicați simplu

CAM

CAM (contribuția asiguratorie pentru muncă) este o contribuție datorată de angajator, calculată la salariul brut al angajatului, cu o cotă de 2,25%. Ea se adaugă peste salariul brut (mărind costul total al muncii) și finanțează, printre altele, șomajul și concediile medicale.

Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) este o contribuție suportată integral de angajator (nu se reține din salariul angajatului). Se calculează aplicând o cotă de 2,25% asupra salariului brut și se adaugă peste acesta, mărind costul total al forței de muncă.

Spre deosebire de CAS (25%) și CASS (10%), care se rețin din brutul angajatului, CAM este o cheltuială suplimentară a firmei. De aceea, costul total al angajatorului = salariul brut x 1,0225.

CAM înlocuiește mai multe contribuții ale angajatorului existente anterior (șomaj, concedii medicale, accidente de muncă, garantarea creanțelor salariale) și finanțează aceste sisteme.

Exemplu (2026): pentru un salariu brut de 5.000 lei, CAM datorată de angajator este 5.000 x 2,25% = 112,50 lei. Astfel, costul total al angajatorului pentru acest salariat ajunge la 5.000 + 112,50 = 5.112,50 lei, în timp ce angajatul încasează un net de aproximativ 2.968 lei (semestrul 1, fără persoane în întreținere).

CAM se declară și se plătește lunar prin Declarația 112.

CAS

CAS (contribuția de asigurări sociale) este contribuția la pensie reținută din salariul brut, în cotă de 25%, care finanțează pensia publică a angajatului.

CAS înseamnă contribuția de asigurări sociale, adică partea din salariu care merge la sistemul public de pensii. Este reținută de angajator din salariul brut și virată la stat în numele angajatului.

În 2026, cota de CAS este de 25% din salariul brut. Este cea mai mare dintre contribuțiile sociale reținute din salariu, alături de CASS (contribuția la sănătate, 10%). După aceste contribuții se aplică impozitul pe venit de 10%, calculat pe baza rămasă după deducerea CAS și CASS.

Exemplu: la un salariu brut de 5.000 lei, CAS reprezintă 5.000 × 25% = 1.250 lei, sumă scăzută direct din brut. Pe acest exemplu, salariul net rezultat (semestrul 1, fără persoane în întreținere) este de aproximativ 2.968 lei.

CAS se reține lunar și determină stagiul de cotizare și punctele de pensie ale angajatului. Spre deosebire de CAM (contribuția asiguratorie pentru muncă, 2,25%), pe care o plătește angajatorul peste brut, CAS este suportată de salariat.

CASS

CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) este contribuția obligatorie pentru accesul la sistemul public de sănătate, în cotă de 10% reținută din salariul brut și plătită de angajat.

CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) este contribuția obligatorie prin care ești asigurat în sistemul public de sănătate din România. În cazul salariaților, este reținută de angajator din salariul brut și virată către stat, dând dreptul la servicii medicale.

Cota CASS în 2026 este 10% din venitul brut, aceeași ca în anii anteriori. Se aplică împreună cu CAS (25%) și impozitul pe venit (10%), reducând semnificativ suma netă încasată.

Exemplu: la un salariu brut de 5.000 lei, CASS reținut este de 500 lei (10% × 5.000). Aceasta se scade alături de CAS și deducerea personală pentru a determina baza de impozitare și, ulterior, salariul net.

CASS nu se plătește doar pe salarii. Ea apare și la alte venituri, în funcție de praguri raportate la salariul minim: 6, 12 sau 24 de salarii minime. La aceste praguri, CASS efectiv datorat este (în semestrul 1) de aproximativ 2.430, 4.860 și 9.720 lei. Astfel datorează CASS și persoanele cu venituri din dividende, chirii, activități independente (PFA) sau drepturi de autor, atunci când depășesc pragurile prevăzute de lege.

DAE

DAE (dobânda anuală efectivă) este indicatorul care exprimă costul total al unui credit pe un an, incluzând nu doar dobânda, ci și comisioanele și celelalte taxe obligatorii. Este principalul reper pentru a compara corect ofertele de creditare.

DAE (dobânda anuală efectivă) arată cât te costă, de fapt, un credit pe an, exprimat ca procent. Spre deosebire de dobânda nominală, DAE include și comisioanele și costurile obligatorii legate de împrumut, ceea ce o face mult mai relevantă atunci când compari oferte.

Practic, dacă două bănci afișează aceeași dobândă, dar comisioane diferite, DAE va fi diferită — iar oferta mai avantajoasă este, de regulă, cea cu DAE mai mică.

Pentru creditele ipotecare cu dobândă variabilă, calculul pleacă de la indicele de referință IRCC, aflat la aproximativ 5,58% în trimestrul 2 din 2026, peste care banca adaugă marja proprie și comisioanele incluse în DAE.

Exemplu: la un credit cu dobândă în jurul valorii de 5,58%, prezența unor comisioane suplimentare poate ridica DAE peste acest nivel. De aceea, când evaluezi un împrumut, privește întotdeauna DAE, nu doar dobânda afișată, fiindcă reflectă costul real al banilor împrumutați.

Deducere personală

Deducerea personală este o sumă scutită de impozit care reduce baza de calcul a impozitului pe salariu, acordată pe tranșe de venit angajaților al căror salariu brut nu depășește salariul minim plus 2.000 lei.

Deducerea personală este suma care se scade din salariul brut înainte de aplicarea impozitului de 10%, reducând astfel impozitul plătit de angajat. Se aplică doar dacă salariul brut nu depășește salariul minim + 2.000 lei, iar cuantumul scade pe tranșe pe măsură ce venitul crește.

În 2026, raportarea se face la salariul minim brut: 4.050 lei (ianuarie-iunie) și 4.325 lei (iulie-decembrie). Pe lângă deducerea de bază, există și deduceri personale suplimentare:

• +15% din salariul minim pentru tinerii sub 26 de ani;
• +100 lei pentru fiecare copil aflat la școală.

Exemplu: un angajat cu un copil la școală beneficiază de deducerea personală de bază plus 100 lei suplimentar, sumă care se scade din baza de impozitare. Cu cât deducerea este mai mare, cu atât impozitul reținut este mai mic, deci salariul net crește.

Deducerea se acordă la funcția de bază (un singur angajator) și depinde de numărul de persoane aflate în întreținere.

Dividende

Dividendele sunt sume distribuite asociaților sau acționarilor din profitul net al unei firme, proporțional cu participarea la capitalul social. Din 2026, dividendele se impozitează cu o cotă de 16%, la care se poate adăuga CASS în funcție de pragul de venit.

Dividendele reprezintă partea din profitul net al unei societăți pe care firma o distribuie asociaților sau acționarilor, proporțional cu cota deținută din capitalul social. Sunt o formă de venit din investiții, distinctă de salariu sau de venitul din activități independente.

În 2026, dividendele se impozitează cu o cotă de 16% (în creștere față de 10% cât era în 2025). Impozitul se reține la sursă de către firma care distribuie dividendele.

Pe lângă impozit, dividendele pot fi supuse și CASS (10%), datorat pe praguri în funcție de totalul veniturilor: la depășirea a 6, 12 sau 24 de salarii minime, CASS-ul anual datorat este de 2.430, 4.860 sau 9.720 lei.

Exemplu: la dividende brute de 50.000 lei, impozitul de 16% înseamnă 8.000 lei reținuți, iar suma rămasă este de 42.000 lei (înainte de eventualul CASS datorat în funcție de pragul atins).

Grad de îndatorare

Gradul de îndatorare este ponderea ratelor lunare la toate creditele în venitul net lunar al solicitantului. În România, băncile pot acorda credite doar dacă ratele totale nu depășesc 40% din venitul net.

Gradul de îndatorare (DTI – debt-to-income) arată cât din venitul tău net lunar este „ocupat” de rate la credite. Se calculează împărțind suma ratelor lunare (la toate creditele existente plus cel nou) la venitul net lunar și se exprimă în procent.

În România, limita maximă reglementată este de 40% din venitul net pentru majoritatea creditelor (la unele credite ipotecare pentru locuința proprie pot exista praguri ușor diferite, în funcție de politica fiecărei bănci). Banca verifică acest prag la analiza dosarului și refuză creditul dacă este depășit.

Exemplu: la un venit net de 5.000 lei pe lună, suma maximă pe care o poți aloca ratelor este 40% × 5.000 = 2.000 lei. Dacă ai deja un credit cu rată de 800 lei, mai poți accesa un credit nou a cărui rată să nu depășească 1.200 lei.

Pentru a reduce gradul de îndatorare poți alege o perioadă de rambursare mai lungă (rate mai mici), un avans mai mare (uzual minimum 15% la creditul ipotecar) sau refinanțarea creditelor existente.

Impozit pe profit

Impozitul pe profit este taxa aplicată asupra profitului impozabil al companiilor (de regulă persoane juridice care nu intră la regimul de microîntreprindere), cu o cotă standard de 16% în 2026.

Impozitul pe profit este taxa pe care o plătesc companiile (în special societățile care nu se califică pentru regimul de microîntreprindere) asupra profitului impozabil, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile deductibile dintr-un an fiscal.

În 2026, cota standard a impozitului pe profit este de 16%, aplicată asupra profitului impozabil.

Acest regim se aplică firmelor care depășesc plafonul de microîntreprindere (100.000 EUR venituri) sau care nu îndeplinesc condițiile pentru regimul micro (de exemplu, lipsa unui salariat). Alternativa pentru firmele mici este impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, de 1% pe venituri.

Exemplu: o firmă cu un profit impozabil de 200.000 lei datorează un impozit pe profit de 200.000 × 16% = 32.000 lei.

Atenție: doar cheltuielile recunoscute fiscal ca deductibile reduc baza de calcul; cheltuielile nedeductibile se adaugă înapoi la profitul impozabil înainte de aplicarea cotei de 16%.

Impozit pe venit

Impozitul pe venit este taxa datorată statului pentru veniturile obținute de persoanele fizice (salarii, chirii, dividende, activități independente etc.). În România, cota standard este de 10% pentru majoritatea veniturilor în 2026.

Impozitul pe venit este suma pe care o persoană fizică o datorează statului pentru veniturile realizate: salarii, chirii, drepturi de autor, activități independente (PFA) sau alte surse.

În 2026, cota standard de impozit pe venit este de 10%, aplicată după scăderea contribuțiilor sociale obligatorii și a deducerilor permise. La salarii, impozitul de 10% se calculează pe baza rămasă după reținerea CAS (25%) și CASS (10%) și după aplicarea deducerii personale.

Atenție: nu toate veniturile au cota de 10%. De exemplu, dividendele se impozitează cu 16% în 2026 (față de 10% în 2025).

Exemplu (salariu): pentru un brut de 5.000 lei, după CAS, CASS și deducerea personală, impozitul de 10% se aplică pe baza rămasă, rezultând un net de aproximativ 2.968 lei (semestrul 1, fără persoane în întreținere).

Scutirile de impozit pentru IT, construcții și agricultură au fost eliminate începând din 2025 (OUG 156/2024).

IRCC

IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este indicele oficial folosit la stabilirea dobânzii variabile a creditelor în lei acordate persoanelor fizice, calculat trimestrial de Banca Națională a României pe baza ratelor de pe piața monetară.

IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) este indicele de dobândă introdus în 2019, care a înlocuit ROBOR pentru creditele noi în lei acordate persoanelor fizice. Se aplică la majoritatea creditelor cu dobândă variabilă: ipotecare, de nevoi personale, carduri de credit.

BNR îl calculează trimestrial, pe baza tranzacțiilor reale de pe piața monetară interbancară din trimestrul anterior, motiv pentru care reacționează cu întârziere la schimbările de dobândă.

Pentru trimestrul 2 din 2026, IRCC este de aproximativ 5,58%. Dobânda efectivă a creditului tău se compune din IRCC plus o marjă fixă a băncii (de exemplu 2%), stabilită în contract și nemodificabilă pe durata creditului.

Exemplu: la un IRCC de 5,58% și o marjă de 2%, dobânda anuală totală este de 7,58%.

Atenție: IRCC influențează doar dobânda, nu și DAE (Dobânda Anuală Efectivă), care include în plus comisioanele și costurile aferente creditului. Tot la stabilirea sumei pe care o poți împrumuta contează și gradul de îndatorare, plafonat de regulă la 40% din venitul net lunar.

Microîntreprindere

Microîntreprinderea este o firmă (SRL) care plătește impozit pe venituri în loc de impozit pe profit. În 2026, cota este de 1% pe veniturile totale, dacă firma se încadrează în plafonul și condițiile legale.

Microîntreprinderea este un regim fiscal pentru firme (de obicei SRL-uri) prin care impozitul se aplică la veniturile totale, nu la profit. Este avantajos pentru afacerile cu cheltuieli reduse și marje bune.

Cota în 2026: 1% pe venituri. Cota de 3% a fost eliminată, deci toate microîntreprinderile eligibile aplică 1%.

Condiții principale: - plafon de venituri: maximum 100.000 EUR pe an; - cel puțin 1 salariat (cu normă întreagă sau echivalent).

Dacă firma depășește plafonul sau nu îndeplinește condițiile, trece la impozit pe profit, care este de 16% aplicat profitului.

Exemplu: o microîntreprindere cu venituri de 200.000 lei într-un an plătește impozit pe venituri de 200.000 × 1% = 2.000 lei. Pentru comparație, dacă aceeași firmă ar fi plătitoare de impozit pe profit și ar avea un profit de 80.000 lei, ar datora 80.000 × 16% = 12.800 lei.

Regimul de microîntreprindere se completează, separat, cu impozitul pe dividende atunci când asociatul își distribuie profitul.

Plafon de scutire TVA

Plafonul de scutire TVA este pragul de cifră de afaceri sub care o firmă sau PFA nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA. În 2026 acest plafon este de 395.000 lei.

Plafonul de scutire de TVA este nivelul de cifră de afaceri anuală până la care o întreprindere (firmă, PFA etc.) beneficiază de regimul special de scutire și nu trebuie să se înregistreze ca plătitor de TVA. Sub acest prag nu colectezi TVA pe facturi, dar nici nu deduci TVA-ul de la achiziții.

În 2026 plafonul de scutire este de 395.000 lei cifră de afaceri anuală. La depășirea acestui prag, înregistrarea în scopuri de TVA devine obligatorie, iar de la acel moment se aplică cota de TVA corespunzătoare: cota standard de 21% sau cota redusă de 11% (pentru categoriile prevăzute de lege).

Exemplu: un PFA cu venituri de 300.000 lei pe an rămâne neplătitor de TVA și nu adaugă TVA pe facturi. Dacă în cursul anului ajunge la 395.000 lei, are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA și să colecteze TVA (de regulă 21%) pentru operațiunile ulterioare depășirii plafonului.

Salariu brut

Salariul brut este suma totală negociată în contractul de muncă, înainte de reținerea contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit; din el rezultă salariul net pe care îl primește angajatul.

Salariul brut este suma înscrisă în contractul individual de muncă, din care se rețin contribuțiile obligatorii și impozitul, rezultând salariul net încasat efectiv. Este baza de calcul pentru toate reținerile salariale.

În 2026, din salariul brut se rețin: CAS 25% (pensie), CASS 10% (sănătate) și, după aplicarea deducerii personale, impozit pe venit 10%. În medie, netul reprezintă aproximativ 58% din brut.

Salariul minim brut pe economie este 4.050 lei (ianuarie-iunie 2026) și 4.325 lei (iulie-decembrie 2026); în construcții, minimul este 4.582 lei.

Atenție: salariul brut nu este același lucru cu costul total al angajatorului, care include suplimentar contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM 2,25%) peste brut. Astfel, costul angajatorului = brut × 1,0225.

Exemplu (semestrul 1, fără persoane în întreținere): la un salariu brut de 5.000 lei rezultă un net de 2.968 lei; la 7.000 lei brut, netul este 4.095 lei; la 10.000 lei brut, netul ajunge la 5.850 lei.

Salariu minim pe economie

Salariul minim pe economie este venitul brut lunar cel mai mic pe care un angajator îl poate plăti legal pentru program complet. În 2026 este de 4.050 lei brut (ianuarie-iunie) și 4.325 lei brut (iulie-decembrie).

Salariul minim pe economie (salariul de bază minim brut garantat în plată) este suma cea mai mică pe care un angajator o poate acorda legal unui salariat angajat cu normă întreagă. Sub acest nivel, contractul de muncă nu este valabil.

În 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei în primul semestru (ianuarie-iunie) și de 4.325 lei în al doilea semestru (iulie-decembrie). Pentru sectorul construcții, minimul este de 4.582 lei brut.

Din salariul brut se rețin contribuțiile angajatului: CAS 25%, CASS 10% și impozit pe venit 10% (aplicat pe baza rămasă după deduceri). În plus, angajatorul plătește CAM de 2,25% peste brut.

Exemplu: la un salariu minim de 4.050 lei brut (semestrul 1), costul total pentru angajator este de aproximativ 4.141 lei (brut x 1,0225). La nivelul minim, deducerea personală este maximă, astfel încât impozitul efectiv este redus. Mulți parametri fiscali, precum plafoanele deducerii personale, se raportează la salariul minim.

Salariu net

Salariul net este suma de bani pe care angajatul o primește efectiv „în mână", după ce din salariul brut se rețin contribuțiile sociale și impozitul pe venit. În 2026 reprezintă aproximativ 58% din salariul brut.

Salariul net este venitul rămas după ce din salariul brut se scad toate reținerile legale ale angajatului: contribuția la pensie (CAS 25%), contribuția la sănătate (CASS 10%) și impozitul pe venit (10%, aplicat pe baza rămasă după deducerea personală).

În 2026 cotele rămân neschimbate, iar salariul net reprezintă, în medie, circa 58% din brut (în lipsa unor deduceri suplimentare). Deducerea personală poate crește net-ul: ea se acordă pe tranșe până la un brut egal cu salariul minim plus 2.000 lei, cu un bonus de +15% din minim pentru tinerii sub 26 de ani și +100 lei pentru fiecare copil aflat la școală.

Exemplu: la un salariu brut de 5.000 lei (semestrul 1, fără persoane în întreținere), salariul net este de aproximativ 2.968 lei. La 7.000 lei brut rezultă circa 4.095 lei net, iar la 10.000 lei brut, aproximativ 5.850 lei net.

Notă: costul total pentru angajator este mai mare decât brutul, întrucât se adaugă contribuția asiguratorie de muncă (CAM 2,25%), cost angajator ≈ brut × 1,0225.

TVA

TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată) este un impozit indirect aplicat consumului, inclus în prețul bunurilor și serviciilor și suportat de consumatorul final. În 2026, cota standard în România este de 21%, cu o cotă redusă de 11%.

TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată) este un impozit indirect pe consum, perceput la fiecare etapă a circuitului economic, dar suportat în final de consumator. Firmele colectează TVA de la clienți și o virează la stat, scăzând TVA-ul plătit furnizorilor.

În 2026, cotele de TVA în România sunt: - cota standard: 21% (aplicabilă majorității bunurilor și serviciilor); - cota redusă: 11% (introdusă din august 2025).

Cotele anterioare de 5% și 9% au fost eliminate.

Plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 395.000 lei cifră de afaceri anuală: sub acest prag, o firmă poate fi neplătitoare de TVA.

Exemplu: la un produs cu preț de bază de 100 lei, TVA-ul standard de 21% adaugă 21 lei, deci prețul final plătit de client este 121 lei. Comerciantul reține cei 21 lei și îi varsă la bugetul de stat (după deducerea TVA-ului din achiziții).

TVA-ul nu reprezintă un cost pentru firma plătitoare de TVA, ci pentru consumatorul final.