Drepturi de autor sau PFA în 2026? Comparație pe cifre

Pe scurt: la aceeași sumă încasată, regimul de drepturi de autor lasă aproape întotdeauna mai mult net decât un PFA în sistem real fără cheltuieli documentate — la 100.000 lei pe an, 76.990 lei față de 59.130 lei, adică o diferență de 17.860 lei. Motivul e cheltuiala forfetară de 40%, recunoscută automat, fără niciun document. Dar regimul de drepturi de autor nu se poate alege: el se aplică numai remunerării unei opere, cedate prin contract de cesiune. Pentru servicii, consultanță sau execuție tehnică, PFA-ul este singura formă corectă. Verifică-ți cifrele cu calculatorul de drepturi de autor și cu calculatorul PFA.

Diferența de mecanism

Cele două regimuri au aceeași cotă de impozit (10%) și aceleași cote de contribuții (CAS 25%, CASS 10%), dar diferă pe trei axe:

• Baza impozabilă. La drepturi de autor, venitul net este automat 60% din brut (cheltuială forfetară 40%, fără documente). La PFA în sistem real, venitul net este încasările minus cheltuielile efectiv documentate — dacă nu ai facturi, baza este întreaga sumă încasată.
• CASS. La PFA se calculează liniar, 10% din venitul net, între 6 și 72 de salarii minime. La drepturi de autor rămâne pe trepte fixe (bază de 6, 12 sau 24 de salarii minime), deci pe venituri mari costă mai puțin.
• Statutul tău. Dacă ai contract de muncă sau ești pensionar, pe drepturile de autor nu datorezi nici CAS, nici CASS, indiferent de sumă (art. 150 și art. 154 alin. (1) lit. h¹ Cod fiscal). La PFA, calitatea de salariat nu te scutește de nimic.

Tabel comparativ, pe patru niveluri de venit

Cifrele sunt calculate cu motoarele site-ului, pentru anul fiscal 2026. Coloana PFA presupune zero cheltuieli deductibile (cazul tipic al unui creator care lucrează de acasă, cu laptopul propriu); ultima coloană arată ce ai lua pe cesiune dacă ai și un salariu.

Observă că avantajul cesiunii crește până la 100.000 lei, unde atinge 17.860 lei, apoi se îngustează temporar: la 200.000 lei diferența scade la 13.850 lei. Motivul nu e o schimbare de cotă, ci o treaptă: baza de calcul a CAS pe drepturi de autor urcă de la 12 la 24 de salarii minime, iar contribuția sare dintr-odată de la 12.150 la 24.300 lei. Peste acest punct, CAS și CASS pe cesiune rămân înghețate la bazele lor maxime, în timp ce la PFA baza de CASS urcă mai departe odată cu venitul net, așa că diferența se redeschide. Dacă însă ai cheltuieli reale peste 40% din încasări (echipamente foto/video, studio, licențe scumpe), PFA-ul în sistem real întoarce rezultatul în favoarea lui — acolo deduci tot ce documentezi, nu doar 40%.

Când te avantajează drepturile de autor

• Produci opere: articole, cărți, traduceri, fotografii, muzică, software, design, cursuri filmate — și le cedezi prin contract.
• Ai cheltuieli reale mici (sub 40% din încasări) și nu vrei să ții evidența lor.
• Ai deja salariu sau pensie: atunci netul este exact 94% din brut, imbatabil de orice altă formă.
• Colaborările sunt punctuale, cu mai mulți plătitori care rețin impozitul la sursă — nu ai nici înregistrare la Registrul Comerțului, nici contabilitate, adesea nici Declarație unică.

Când te avantajează PFA-ul

• Prestezi servicii, nu creezi opere: consultanță, implementare, mentenanță, training, administrare — pentru acestea regimul de drepturi de autor nici nu e legal.
• Ai cheltuieli deductibile mari, peste cota forfetară de 40%.
• Vrei să facturezi ca entitate economică, să lucrezi cu firme care cer CUI, să angajezi sau să te înregistrezi în scopuri de TVA.
• Ai nevoie de stagiu de cotizare continuu pentru pensie: la PFA plătești CAS peste prag, în timp ce un salariat scutit pe drepturi de autor nu acumulează nimic din acele venituri.
• Vrei acces la indemnizația de creștere a copilului pe baza venitului din activitate — vezi calculatorul de ICC.

Capcana nr. 1: nu orice muncă poate fi plătită pe drepturi de autor

Aceasta este eroarea care costă cel mai mult, iar factura o primește plătitorul. Regimul de drepturi de autor se aplică exclusiv remunerării unei opere protejate de Legea 8/1996, cedate printr-un contract care identifică opera și enumeră drepturile patrimoniale transmise. Un contract intitulat „cesiune”, dar care descrie de fapt ore de consultanță sau sarcini administrative, este recalificat de ANAF în prestare de servicii sau, mai grav, în raport de muncă.

Reține distincția practică: programatorul care scrie cod original cedează o operă; același programator care face mentenanță și testare prestează un serviciu. Fotograful care licențiază imagini cedează o operă; fotograful care administrează contul de Instagram al clientului prestează un serviciu. Prima situație merge pe cesiune, a doua obligatoriu pe PFA sau contract de muncă.

Capcana nr. 2: testul de independență și reîncadrarea

Codul fiscal (art. 7 pct. 3) definește activitatea independentă printr-un set de criterii; dacă relația nu le îndeplinește, ANAF o poate reîncadra în activitate dependentă, cu taxe salariale retroactive, dobânzi și penalități, suportate de plătitor. Semnalele care declanșează reîncadrarea sunt aceleași, indiferent dacă lucrezi pe cesiune sau ca PFA:

• un singur beneficiar, cu remunerație lunară fixă, ani la rând;
• program impus, pontaj, prezență obligatorie la sediul clientului;
• folosirea echipamentelor și materialelor beneficiarului;
• lipsa riscului economic: ești plătit pentru timp, nu pentru rezultat;
• integrare în organigrama clientului, cu șef direct și concediu aprobat de el.

Regula practică: dacă din cele cinci semnale se potrivesc trei sau mai multe, relația e, în fond, un raport de muncă — indiferent ce scrie pe contract. Vezi ce costă exact plătitorul fiecare variantă în calculatorul de cost pentru firmă.

Ce se declară și cine plătește

La drepturi de autor, dacă plătitorul e o firmă, el reține impozitul de 10% la sursă și îl declară prin formularul 112; impozitul este final, iar tu depui Declarația unică doar dacă datorezi contribuții sau ai fost plătit de persoane fizice. La PFA, tot mecanismul e în autoimpunere: depui D212 până pe 25 mai a anului următor și îți plătești singur impozitul, CAS și CASS, după ce ai ținut registrul de încasări și plăți.

Diferența de birocrație e reală: PFA-ul înseamnă înregistrare la Registrul Comerțului, cod CAEN, eventual contabil și — dacă depășești 395.000 lei cifră de afaceri — înregistrare în scopuri de TVA. Drepturile de autor nu cer nimic din toate acestea.

Recomandare onestă

Nu alege între cele două ca între două opțiuni fiscale: alegerea o face natura muncii tale. Dacă produci opere, folosește contractul de cesiune — e mai ieftin, mai simplu și perfect legal. Dacă prestezi servicii, deschide PFA, chiar dacă iese mai scump; un regim ales greșit se plătește retroactiv, cu penalități. Iar dacă faci ambele lucruri, poți combina: cesiune pentru partea de creație, PFA pentru servicii — cu contracte separate, care descriu corect ce livrezi. Compară și cu varianta de angajat în drepturi de autor vs salariu, iar dacă te gândeai deja la o firmă, vezi PFA vs SRL.